Un pic de mare nu strica nimanui

Sandale textile pictate cu culori impermeabile

..si cu siguranta nici sandalelor de copii nu le displace :)
In privinta ideilor pe care le pun in aplicare, poate sa ma contrazica oricine, doar cu fetita mea vad ca n-o scot la capat...In dimineata in care i-am prezentat noul design a stat cateva clipe pe ganduri: ceva nu-i era clar. Nu faptul ca le-am reconditionat pe bietele sandale dupa o purtare intensiva si entuziasta. Ci lipsa de simetrie. Iesirea din tipar :) Pe mine ma amuza, dar pentru ea era intrigant.
"-Mami, de ce e doar o barca?"
..."-Pentru ca...se misca pe valuri".
Nici raspunsurile mele nu sunt la inaltime, sunt tot...pe valuri. A insistat:
"-Dar nu poate sa fie doar una, nu poate sa se miste!"...
Si cam aici ne-am impotmolit cu negocierea. Ideea mea mi s-a parut doar mie geniala. Nu-i prima oara si cu siguranta, nici ultima. Pentru fiica-mea o pereche de pisici jucause e mult mai admirabila decat o barca ce migreaza de pe un papuc pe altul si lasa in urma niste pescarusi...Mai avea vreun rost sa insist si ca e vaporas?
Important e ca sunt din nou purtate, la fel de intensiv, dar poate mai putin entuziast.

Bucuria de a darui

Sa faci un cadou frumos poate fi considerat o arta. Unii o practica firesc, cu usurinta, altii sunt la nivel de incepatori, dar exerseaza, pe cand altora oferitul de cadouri le da de-a dreptul batai de cap.
Pentru fiecare dintre voi, imi pun la dispozitie ideile si priceperea, ca sa aveti satisfactia unui cadou reusit.Sunt contactabila :)
Pana una, alta, vreau sa va impartasesc o observatie care va va ajuta sa vedeti mai clar semnificatia activitatii de a darui si sa alegeti in cunostinta de cauza.
Nu-i mare filozofie. 
Oferind cadouri, ne asteptam sa obtinem ceva in schimb. O stare placuta. A mea, a celui care primeste sau ambele variante simultan. Eu primesc un feedback pozitiv, vad cum i se lumineaza fata sau un alt gest asemanator. El/ea primeste ceva frumos sau util sau si-si (evident, nu iau in calcul varianta "nu-i place", pentru ca se presupune ca am alocat timp si interes pentru a face un cadou pe placul persoanei respective).
Asadar, primul pas cand pornim sa alegem un cadou nu este bugetul, ci sa vedem unde inclina balanta bucuriei.
"Cui vreau sa-i fac o bucurie?"
Mie sau sarbatoritului?

1. Cadoul visurilor mele
Daca ai cumparat macar o data un cadou pe care ti l-ai fi dorit pentru tine, atunci stii la ce ma refer. Este si asta o practica intalnita in viata reala, sa faci cuiva un cadou pe care ti-ar fi placut chiar tie sa-l primesti. Daca se intampla asta, destinatarul e gresit! Opreste-l pentru tine si cauta mai departe. Ai obtinut garantat o bucurie- pe a ta.
Sanse micute sa il bucuri si pe celalalt.

2. Cadoul neutru
Ai gasit totusi un obiect pe care nu ti-l doresti pentru tine, ci i s-ar potrivi cadorisitului. Observa si in acest caz ce asteptari ai: sa te simti bine cand i-l oferi, cand il descopera, cand il foloseste? Sa se bucure, sa-l foloseasca cu placere? Cui vrei sa-i faci o bucurie? Daca raspunsul este "persoanei sarbatorite" sau "si lui, si mie", atunci esti pe calea cea buna.
Sanse rezonabile sa nimeresti ceva.

3. Cadoul visurilor sale
Suntem inca in miezul problemei. Ai gasit un cadou care nu-ti trezeste nicio reactie, poate chiar iti displace personal si n-ai vrea sa il primesti vreodata, dar stii sigur ca persoanei care urmeaza sa-l primeasca ii va aduce satisfactie. De fapt doresti sa ii oferi persoanei respective o stare placuta, o bucurie neconditionata si asta s-ar putea numi meta-cadou, daca am face filozofia cadoului :).
Sanse mari sa te apropii de cadoul potrivit, 

4.Cadoul ideal
Si am lasat la urma cadoul ideal, cel care aduce deopotriva bucurie persoanei respective cat si tie. Mai greu de gasit, dar nu imposibil. Cadoul cu energie pozitiva.
Cum il gasesti? Poate nu e asta intrebare potrivita. Poate ca e ceva ce trebuie sa faci chiar tu, in cazul in care nu se gaseste de cumparat. Varianta rapida este cea in care cadoul consta intr-un produs usor de obtinut. O carte, de exemplu, daca iti place si tie si prietenului tau, poate fi o bucurie pentru amandoi, probabil o sa ti-o dea si tie s-o citesti, daca o ceri :)
Si de aici discutia se poate ramifica. Este ceva de cumparat, de facut, de organizat etc? Cine, ce si cum? Si cand? Si asa mai departe.
Eu zic sa continuam cu o alta ocazie.
Pana atunci, astept parerile voastre. De curiozitate.



p.s. poate stiti deja expresia latina Do ut des, Iti dau ca sa imi dai. Nu am adus in discutie cadourile interesate pentru ca subiectul nu ma intereseaza, dar daca vreti si aveti idei de pornire, putem sa dezvoltam.

Perne decorative Romance Oubliee

Set pernute deco "Romance oubliee"
Dupa o idee de Franz Liszt
Unicat, se realizeaza la comanda (casacucadouri@gmail.com)

Pentru ca in viitorul apropiat ne vom schimba domiciliul si totodata decorul, in capul meu se desfasoara zece mii de planificari de interior si decoratiuni. Mi-am dat seama-inca o data- ca marea problema generatoare de stres in ziua de azi este PALETA prea larga de OPTIUNI.
Poate ca au fost vremuri in care oamenii nu prea aveau ce si de unde alege, optand adesea pentru variantele existente (cei conformisti) sau creandu-si propriile modele cu propriile puteri, idee cu care eu sunt de acord in foarte mare masura. 
Azi insa ai atat de multa libertate de alegere incat posibilitatile devin ametitoare. Nici bugetul nu este o problema atata timp cat poti/ vrei sa iti cauti alternative mai ieftine dar estetice. Este greu uneori sa alegi dintre stilurile posibile si de aceea ar fi ideal sa iti definesti stilul in care te simti confortabil sa traiesti zi de zi. O casa primitoare este una in care iti permiti sa fii tu insati/insuti.
Asa si noi, am pornit la treaba. Cautam idei, adunam poze, schitam modele pentru inspiratie, ca intr-un final sa avem de unde alege. Frumoasa preocupare, nu pot sa ma plang :) Mai greu e sa ma decid intre modern/indraznet si vintage/shabby chic.
Deocamdata sunt pe vibratia vintage, interpretata in stilul meu: obiecte estetice, care pot spune o poveste ochilor care privesc. Voi pe ce vibratie sunteti? :)

Daca iti place Casa cu cadouri...

...atunci te astept sa ne vizitezi si pagina de Facebook, care a devenit in ultimii doi ani o unealta de comunicare mai des folosita decat aceasta pagina de blog (unde si-au gasit loc povestile din spatele produselor).
Daca iti place ceea ce vezi, ma bucur sa aflu de la tine ce si cum.
Daca nu iti place, din nou ma bucur sa imi impartasesti detaliat feedback-ul tau.
Astept cu interes comentariile tale. Ce ti-ai dori sa porti, sa faci cadou sau sa primesti :) Sugereaza-le discret si prietenilor tai cam ce gen de cadouri iti plac sau lasa un comentariu la pozele din album cu "On My Wishlist"/"Pe lista mea de dorinte".

In imagine este un model de tricou pictat cu culori textile, impermeabile, unul dintre putinele pe care mi le-am facut mie, pentru ca am alocat mai mult timp cadourilor pentru ceilalti. Asa ca poate n-ar fi rau sa imi incep propria mea lista de dorinte, nu de alta, dar mai e putin pana la ziua mea :).

Pisicei de vara

Nu mai știu cum se spune exact, dar sunt de acord că de cele mai multe ori cizmarul riscă să rămână desculț...sau cel puțin copiii lui. În cazul de față eu sunt cizmarul din zicală și copiii mei sunt cam ultimii care beneficiază de abilitățile mele artizanale...Dar circumstanțele nefavorabile au fost de așa natură că fiica mea chiar a rămas desculță, la propriu nu doar la figurat.
Nou-nouți, pantofii ei cu pisicuți (cumpărați din magazin, că doar v-am spus că nu am timp decât pentru comenzi...:P), i-am pierdut frumos în parc. Sau nu neapărat frumos, dar foarte ușor, distrată cum sunt și bătută în cap de soarele amiezii de duminică...
Pentru că fiica mea e mare admiratoare de pisici (și pentru că pierduții erau tot pisici, dar maro) m-am pus pe treabă. Pisicile trebuiau înlocuite cât mai rapid.
Achiziționat espadrile simple de pânză, foarte ușoare în picior și testate anterior. Culoare nouă, pentru diversitate (a mamei, în special, că se plictisește repede...). Pus în aplicare modelul cerut de clientă, cu culorile textile de care nu mă mai despart de câțiva ani buni. Ieșit un model cu botic ceva mai lunguieț, ceea ce mă face să le botez căprioare, nicidecum pisici.
Trezit copila din somn a doua zi dimineață, întâlnire emoționantă cu zâmbete și țopăieli, însă declarat ferm: Sunt pisici, nu căprioare. Purtați cu succes peste tot.
Deci, așa rămâne. Cine-s eu să zic mai bine?

Căsuța din pădurea adormită

Chiar dacă timpul a trecut și nimic n-am mai postat, să știți că nu am renunțat. Casa cu cadouri e mai plină ca niciodată...în special de copii (în special, ai mei, cu care cresc zi de zi, dar și ai altora, pentru care meșteresc zi de zi). De dorințe împlinite, semi-împlinite și în curs de împlinire. De oboseală, dar și de momente speciale. De creativitate, împletită adesea cu frustrarea că ziua nu are decât 24 de ore și nu pot face tot ceea ce îmi trece prin cap.
De aceea, am prioritizat. De lucrat, am mai lucrat, dar puteți vedea mai ușor pe Ceaslovul cu fețe (Facebook, that is...) decât aici.
Mă întorc cu forțe proaspete, dar tot limitate, să vă mai povestesc una, alta, să vă mai arăt câte ceva, să vă răspund la întrebări, să conversăm și -în principal- să vă transform cadourile din idee în realitate.

Bine v-am regăsit,

lectură plăcută!

Raluca,
proprietar Casa cu cadouri

Vallejo Textile Color- mini-review

Datorita unui grup de mamici antreprenoare, Mamicile Ocupate :),  am aflat de o alta firma producatoare de vopsele textile, de care nu stiam, Vallejo. Prin amabilitatea reprezentantei si importatoarei, Mihaela Iuliana Dumitrescu (una dintre creatiile sale mi-a si atras atentia asupra culorilor), am primit la testare una dintre culorile lor si un marker textil. Asa ca va scriu si mini-impresiile mele :)
Marea mea nemultumire in privinta vopselelor textile cu aplicator pe care le folosesc (Tulip, Pebeo, Pentart- pana acum) este ca sunt aproape neputincioase in fata bumbacului din care se fabrica majoritatea tricourilor. Cat ar fi ele de viteze, tot nu fac fata puterii de absorbtie a materialului si eu nu reusesc sa ma misc asa de repede cum as dori (ca nu degeaba am zis "viteze", insa tocmai viteza nu e punctul meu forte cand pictez pe tricouri...)
La fel se intampla si cu acest produs. Recunosc ca nu l-am testat pe materiale cu suprafata lucioasa si putere mai mica de absorbtie, doar pe bumbac. Vedeti rezultatul in poza de mai sus, urmariti culoarea verde inchis (Duck Blue- ii zic producatorii, culoarea oului de rata- inteleg eu din asta). Vopseaua e pe baza de apa, se foloseste nediluata. Eu o folosesc si direct din tubulet si cu pensula, dupa caz, dupa suprafata pe care vreau s-o acopar si modelul pe care il fac.
In rest, se usuca destul de repede (eu le las minim 24 de ore intr-un loc ferit), se calca putin cu fierul si se fixeaza destul de bine (din spusele utilizatorului, am inteles ca nu sunt probleme in masina de spalat, daca se respecta minimul de instructiuni de spalare).
In concluzie, sunt inca in cautarea vopselei perfecte pentru tricouri. Cu un aplicator destul de lung si subtire, cu o vascozitate mai mare, sa nu fie usor de absorbit, ceva care dupa uscare sa arate putin cauciucat, ca si vopselele de pe tricourile produse industrial :) Raman deschisa la propuneri, curioasa sa incerc vopsele noi si dispusa sa va povestesc si voua despre ele.

Cu prietenie
si cu degetele vopsite,

Raluca
proprietar Casa cu cadouri